INMH avertizează intelectualii să fie precauţi

Conform unui studiu recent al INMH, temperaturile de peste 40 de grade pot cataliza fenomenul cunoscut de specialişti drept pluviae fatuus, tradus prin sintagma “ploaie proastă” sau “ploaie de prostie”. Specialiştii au constatat o amplificare a dejecţiilor mintale prezentate în cadrul emisiunilor televizate sub această presiune termică, un exemplu elocvent fiind urmărirea norului toxic ucrainean care, spre dezamăgirea sutelor de oameni de presă care şi-au colectat salariul zilnic din buzunarul dumneavoastră, nu a reuşit să-şi deverse conţinutul devastator peste popoul român. Surprinzător, puţine voci indignate s-au făcut auzite pentru a demasca aceast lugubru abuz de neuroni. Conform primelor cercetări, indolenţa constatată poate fi atribuită expunerii prelungite a populaţiei la rafale de ploaie proastă, cu o intensitate în permanentă creştere din anii 1990.

Fenomenul a stat mult timp într-un con de umbră a mass media, datorită simptomaticii comune, foarte răspândite. Mulţi consideră de altfel efectele ploii proaste ca fiind benefice în contexul aderării României la UE, ajutând la definirea unui numitor comun cu celelalte ţări membre. Binefacerile sunt multiple: pace sufletească (fericit e cel sărac cu duhul), competitivitate maximă (unde-s mulţi puterea creşte), integrare organică (cine se aseamănă se adună), securitate socială (oameni de bine şi duşmani ai popului) şi portofoliu de interese diversificat (fotbal, alcool, tutun, manele, telenovele).

Interesul recent în studiul pluviae fatuus a fost stârnit de constatarea că homo sapiens tinde din ce în ce mai mult să devină homo fatuus. Aceast vector de schimbare îngrijorează puţinele persoane care resping progresul, în general intelectuali cu dificultăţi de adaptare la condiţiile pieţei. Intoxicaţiile cronice cu ploaie proastă pot însă stârni reacţii puternice chiar şi la cei cu imunitate parţială! Dacă vă confruntaţi cu astfel de situaţii, vă sfătuim să va păstraţi calmul: persoanele pe care aţi dori să le bruscaţi deţin probabil un postament social superior. Dacă trebuie totuşi să luaţi atitudine, vă recomandăm exemplul lui Valery Fabrikant, profesor la Concordia University of Montreal, condamnat pe viaţă pentru asasinatul a 4 superiori care profitau de activitatea sa de cercetare.

În România, homo fatuus capătă o serie diversificată de înfăţişări. Îl vedem adesea la volanul unei maşini strălucitoare, inundat de emoţia tâmpă a şmecheriei personale, uşor stânjenită de maţul gros ce îngreunează mişcarea sloboază a volanului. În proximitatea sa roiesc adesea femele ce, într-o analiză gen proxima /diferenţă specifică, nu se disting de urangutani decât prin absenţa părului (discutabil) şi proeminenţa bustului. Cadrul muzical este de nelipsit, graiurile fertile ale marilor manelişti, canalizate prin sisteme audio puternice, îndrumând înţelept ştergarul protipendatic. Desgiur, această esenţă se poate regăsi şi în ipostaze mai fine, interesul individual animalic învelind mai bine marmota în staniol la prezentatorii TV, banaliştii politici, profesorii universitari, etc.

Oamenii de ştinţă estimează că problema va dispărea.

—–

Cu faţa la răsărit,
Şi cu fundul dezvelit,
Nu e greu de dedus,
Ce-o să-ţi intre din apus

~ de Lolita pe iulie 27, 2007.